Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; 15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889) a fost un poet, critic literar si jurnalist roman din secolul XIX. Este considerat unul dintre cei mai reprezentativi poeţi ai culturii româneşti si al Literaturii Universale si una dintre cele mai mari figuri ale culturii române.

Mihai Eminescu a fost primul fiu al lui Gheorghe Eminovici si al Steliei Otetelișanu. El a fost adesea numit „Mihai și/sau Eminescu”, pentru că numele lui a fost luat din numele familiei. De asemenea, se presupune ca i s-a dat prenumele Mihai din cauza legaturii familiei cu țara de origine grecesc-armeana a bunicului sau pe partea tatălui.

Eminescu a dezvoltat interes pentru literatură, filozofie si istorie inca de la o varsta frageda. A facut parte din grupul literar Junimea si a avut o pozitie dominantă in revista literară „Convorbiri Literare”, fondată de acesta. Au urmat si alte publicatii si articole, precum „Romania Juna” si „Timpul”, redactazatoare de-a lungul carierei sale.

În 1883, Eminescu a avut debutul public in lumea literaturii cu lucrarea sa „Luceafărul”, care a devenit una dintre cele mai cunoscute si estimarate piese din literatura română.

În ultimii ani, stilul poetic al lui Eminescu s-a schimbat si el a introdus notiuni noi si uneori, bizare, in poezia sa. Nervoasa si arzătoare avea sentimentul că literature se apropia de final si ca meseria de scriitor devenea aproape indisponibila. Unii critici au sugerat ca stilul sau nonconformist a fost rezultatul unei schimbari de personalitate de la inceputul anilor 1870. Pe 15 iunie 1889, Mhail Eminescu s-a gândit sa „îşi adoarmă” trupul si sufletul in veci, la spitalul Colentina. A suferit de o formă extremă de sifilis, care nu numai ca a contribuit la declinul fizic, ci si la schimbarea personalitatii sale si a spiritului sau artistic.Tragic, insuficient recunoscut in timpul vietii, dar considerat genial imediat dupa moartea lui, Eminescu a ramas un mister si dupa 150 ani de la nasterea sa.