Romanul este, în multe feluri, o oglindă magică, prin care putem privi perspectiva vieții. O plimbăm pe drumul nostru de-a lungul anilor, oglindindu-ne experiențele și emoțiile prin cărţi care, în ciuda anilor, rămân adevărate.

Cu fiecare personaj, ne reamintim despre cei dragi și despre noi, permitând copiilor şi adulţilor să proceseze experienţe mai profunde decât cea pictată de prin alte medii. Dacă, la un moment dat, povestea se opreşte, sentimentele ramân, izvorând din oglinda noastră magică.

Fiecare scriitor pune în cuvinte lucru ce, altfel, poate fi greu de exprimate şi chiar la fel de greu de vizualizat. Romanii sunt un mod prin care putem învăța despre lume, despre suferință și speranță, despre stiluri de viață, culturi și idei. Dăruiesc putere și înțelepciune, și ne ajută să descoperim lucruri interesante despre noi înșine.

Uneori, prin istorisirea lor, romanii ne ghidează pe calea spre miracol, calea care poate fi parcursă când alegem să fim deschiși la lucrurile mai mari, când încercăm și iertăm. Deoarece oglinda de roman este oglinda reală a naturii umane.

Citind, învățăm despre cum și de ce alegem să trăim; de ce trăiesc anumite lucruri anumite experiențe și cum ne schimbă; citind descoperim cum formăm relații, aducem iluzii și speranțe în viața noastră și învățăm despre modurile de a arăta sau de a ne exprima omenia.

Oglinda folosită în roman ne mereu să ne amintim tuturor că avem o limbă mai bătrână și mai apropiată de inimă decât orice limbă scrisă. Prin intermediul cărților, această limbă depăşeşte barierele vieţii, iar prin puterea darului, nu numai că permite cititorilor să se simtă iubiti şi înţeleşi, dar face lumea mai bună.