Cultele neoprotestante se refera in general la grupuri religioase sau organizatii ce au luat nastere in secolele XIX si XX de pe platforma teologica a protestantismului clasic. Desi oamenii incearca adesea sa elimine etichetele, termenul de „neoprotestante” este folosit adesea pentru diferentierea acestor grupuri si bisericile protestante clasice si spirituale. Exemple de culte neoprotestante includ penticostalismul, Adventismul, Mormonismul, Junkerismul radical si anumite forme ale Bisericii Crestine Contemporane.
Cultele neoprotestante s-au dezvoltat ca o raspunsuri la schimbarile si influentele sociale si culturale din perioada Revolutiei Banciare din anii 1800. Cu aceasta ocazie, multe grupuri au luat cunostinta de Teologie Sfinteniei si au fost influentate de teologia Vechiului Testament si de reoriectarea teologiei protestante prin sola Scriptura si sola fide. Ca urmare, aceste grupuri, care inclusiv metode spirituale mai moderne si, uneori, revendicarea drepturilor suplimentare pentru pastorii lor, s-au desprins de cadrul teologic al protestantismului clasic si au permis dezvoltarea si de returnarea cultelor neoprotestante.
Unele din caracteristicile principale ale cultelor neoprotestante includ o accentuare a rolului Spiritului Sfant si a darurilor spirituale, si incurajarea unor modalitati de rugaciune active – cum ar fi o experienta emotionala, strigare publica in limbile si vorbitul in limbi. Cultele neoprotestante incurajeaza de asemenea mai mult folosirea sacramentala a Evangheliei – inclusiv botezul si impartasania mai des. Acestea au de asemenea un volum ridicat de principii etice si morale si se angajeaza adesea in misiuni indepartate si in activitati de caritate comunitare.
In prezent, cultele neoprotestante au un impact mareasupra societatilor moderne, imbunatatind in mod semnificativ calitatea vietii oamenilor prin crearea unei platforme inteligente morala si spirituala. Datorita volumului ridicat de dizertatii teologice si metode spirituale moderne, aceste culte neoprotestante ar putea chiar sa vina cu pareri despre problemele ecologice si sociale actuale.