Pronumele—cuvinte care se refera la persoane, locuri, lucruri sau idei—provide informatii referitoare la persoanele despre care se vorbeste in vorbirea sau in scriitura. In limba engleza, exista opt forme principale de pronomi. Acestea sunt pronomenele personale, posesivul, demonstrativul, intrebarile, relativele, relativul reflexiv, reflexivul posesiv si de posesiv.
Pronumele personale se refera la locutor si/sau la persoana sau lucrurile vorbite. Acestea sunt folosite pentru a identifica subiectele si obiectele principale intr-o propozitie. Exista trei pronume personale: eu, tu si el/ea.
Posesivul se refera la persoana, locul, lucrului sau ideea unui locutor. Posesivul poate fi formulat in doua feluri: al meu/a mea sau a mea/a mea. De exemplu, cartea mea se refera la o carte detinuta de locutor, in timp ce a mea se refera la o carte a cuiva altcuiva.
Demonstrativul ofera informatii suplimentare despre persoana, locul, lucrul sau ideea vorbite. Acestea sunt: acesta, aceea, acestia, acelea, aceasta, aceea. De exemplu, Cartea aceea se refera la o anumita carte din context.
Intrebarile se folosesc pentru a face intrebari. De exemplu, Cine merge acolo? sau Care este cartea ta preferata?
Relativele se folosesc pentru a identifica obiectele persoanelor sau lucrurilor mentionate in context. Un exemplu este Cainele, care sta sub masa poate fi simplificat prin cainele care sta sub masa.
Relatiivul reflexiv se refera la persoani sau obiecte despre care se vorbeste in propozitie. Un exemplu este El s-a cutremurat, care poate fi redus la el s-a cutremurat.
Reflexivul posesiv se refera la persoana sau obiectul la care locutorul face o referinta. Un exemplu este Ea si-a cumparat o carte, care poate fi redus la Ea si-a cumparat o carte.
Proprietarul (posesivul) se refera la persoana, locul, lucrul sau ideea a posesorului. Un exemplu ar fi Cartea lui se refera la o carte a lui sau a ei.