Functiile pare si impare sunt un concept important in matematica, deoarece ele ajuta la intelegerea si descrierea comportamentului functiilor intregi. O functie este para daca toate raspunsurile sale sunt pare (adica, intregi si divizibile cu 2), pe cand o functie este impara daca toate raspunsurile sale sunt impare (adica, intregi si ne-divizibile de 2). Functiile par si impar variaza in forma lor explicita si in functia lor implicita.

In functia lor explicita, o functie para poate avea un coeficient al lui x pare sau zero, iar una impara poate avea un coeficient al lui x impar. De exemplu, y = 2x + 4 este o functie pare, deoarece coeficientul lui x este un numar par si ecuatia contine si un termen constant, pe cand y = 3x – 1 este o functie impara, deoarece coeficientul lui x este impar.

In functia lui implicit, o functie para are numere pare pe ambele parti ale egalitatii, iar o functie impara are numere impare pe ambele parti. De exemplu, 2x + 3 = 4 este o functie pare, deoarece ambele numere de pe fiecare parte a egalitatii sunt pare, pe cand x + 2 = 7 este o functie impara, deoarece ambele numere de pe fiecare parte a egalitatii sunt impare.

In concluzie, una este diferenta dintre functiile par si impar. Difera in forma lor explicita si implicita, ceea ce le face utile cand se lucreaza cu numere intregi, precum si cu proprietatile lor particulare.