Biblia originala este cartea cu cea mai mare influenta in istoria omenirii. Acesta este compilatia de texte antice, scrisa in diferite limbi antice si apoi tradusa in limbi moderne. Cartile originale au fost elaborate de catre diversi autori biblici si s-au adunat impreuna in cadrul Canon de preotii evrei pentru prima data in anul 100 de ec. Aceste scrieri au ramas neschimbate prin anii care au urmat si sunt cunoscute astazi ca si Biblia Evreiască sau Tanakh.

Biblia sau Tanakh-ul, cuprinde trei sectiuni. Prima parte este denumita Torah sau Moshe ve-Yisrael si contine cinci carti scrise de Moise. Aceasta cuprinde Legea si Historii sacre. Al doilea si al treilea se numesc Nabo si Ketouvim. Acestea contine profeti si alte carti sapientiale. Odata ce toate cele trei sectiuni au fost adunate, ele au fost cunoscute sub numele de Tanakh.

Trei surse distincte sunt folosite pentru Biblia in limba ebraica. Primul este Masoretic Text, care dateaza din 600-700 d.H. Acesta ofera forma originala originala si biblica cea mai fiabila. Cel de-al doilea este Rabinic Targum, o traducere aramaica a Masoretic Text intalnita prima data in secolul 2 d.H. Al treilea este Septuaginta, care contine versiuni ale Vechiului Testament in greaca si aceasta a fost produsa prima data in secolul 3 d.H.

In zilele noastre, noile versiuni acceptate ale Bibliei sunt bazate pe textele canonice istorice ale Bibliei Evreiască, cu trei exceptii: Liviu, cunoscut sub numele de Istoria lui Liviu, doua din cartile Profetilor Mai Mici care se gasesc numai in Septuaginta, si cartea Iov, care se gaseste numai in Masoretic Text. Aceste carti nu sunt considerate ca fiind menite sa fie citite ca doua nuclee distincte in interpretarea biblica si istorica.