?

Capitalul propriu reprezinta partea camerelor de capitaluri proprii caracteristice situatiei financiare a unei entitati, avand natura unei creante generale asupra activelor entitatii. Capitalul propriu este rezultatul economiilor acumulate in cadrul unei entitati, precum si al profitului net obtinut din operatiuni, ceea ce il face sa fie una dintre cele mai importante componente ale unei entitati si reprezinta diferenta dintre totalul activelor si totalul datoriilor.

In bilantul contabil, capitalul propriu se calculeaza prin scaderea datoriilor din totalul activelor. Acesta poate include capitalul social, rezervele de capital (cum ar fi dividendele si rezervele de profit), aportul de capital si profitul reinvestit. Adesea, capitalul propriu este vizualizat ca o parte a unui bilant, in pozitia a doua dupa active.

Capitalul propriu are multe avantaje pentru orice entitate, contribuind la protectia creditorilor si la stabilirea cea mai buna a solvabilitatii. El joaca, de asemenea, un rol important in informarea utilizatorilor bilantului despre pozitia financiara a entitatii. Deoarece capitalul propriu proportionalizeaza contributia de la actionari, acesta se schimba in permanenta in functie de activitatea firmei si coteaza latura financiara a acesteia, permitand investitorilor sa ia in considerare schimbarile in pozitia financiara a entitatii inainte de a efectua orice tranzactionare a actiunilor.

In plus, capitalul propriu poate influenta nivelul de impozitare, deoarece acesta poate genera venituri, taxate pe acesta. De asemenea, capitalul propriu poate fi folosit ca mijloc de a lua decizii strategice.