In conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015, privind Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, dispozitiile privind suspendarea activitatii contractului individual de munca sunt reglementate in art. 39-41.

Prin dispozitiile legale mentionate, suspendarea activitatii contractului individual de munca poate fi prevazuta, in temeiul cazurilor limitative prevazute in lege, atat pe durata unei perioade determinate, cat si nedeterminate, iar in cazul suspendarii pe o perioada nedeterminata, data la care se inceteaza suspendarea trebuie sa fie stabilita in mod expres in contractul individual de munca.

De regula, suspendarea perioadei determinate sau moralei ia o anumita durata, ce poate fi acceptata in mod volutar sau poate fi stabilita prin lege. In ceea ce priveste suspendarea pe o perioada nedeterminata, aceasta nu poate sa depaseasca 6 luni, subpunctele a) si b) de la art. 41 alin. (1) din Codul muncii fiind limitate la acest termen. Daca suspendarea contractului individual de munca pe o perioada nedeterminata dureaza mai mult de 6 luni, atunci aceasta se considera incetata fata de data stabilita prin contractul individual de munca.

Cu toate acestea, suspendarea nedeterminata poate fi prelungita sau se poate schimba prin reciprocitatea partilor. Eventuala prelungire poate fi stabilita numai pe baza unei intelegeri prealabile intre angajator si angajat si trebuie sa aiba o durata maxima de 6 luni.

Avand in vedere toate aceste prevederi, data incetarii suspendarii din Revisal urmeaza sa fie stabilita numai in situatia in care suspendarea a fost realizata pe o durata nedeterminata. Data incetarii suspendarii realizate pe perioada nedeterminata trebuie sa fie specficata in contractul individual de munca, cu respectarea conditiilor limitative de perioada maxima mentionata mai sus.