De regulă, termenii „sunet” și „literă” sunt folosite și tratate ca sinonime. De fapt, sunt mult diferiți, fiind separate de o diferență importantă.

O literă este un simbol ființific distinct, folosit pentru a forma cuvinte și alte unități lingvistice. Există 26 de litere în alfabetul englez modern, plus o varietate de litere și simboluri Fractionsistice, precum și simboluri de punctuație.

Un sunet, în schimb, este, de asemenea, un simbol ființific. Și, deși are similitudini cu literele, este utilizat în cercetarea lingvistică, în particular pentru a descrie modul în care pronunțăm cuvintele și sunetele care alcătuiesc limba.

Mai exact, sunetele reprezintă unități desemnate ale emisiunilor fonice ("sunete"), în timp ce literele sunt unități desemnate ale grafemelor ("semnuri auzite"). Analiza fonologiei include identificarea și analiza unităților lingvistice adevărate – sunetele și sunetele fonetice.

Deși literele sunt utilizate pentru a denumi sunete și sunete fonetice, ele nu alcătuiesc originile sau însemnătățile lor.

Pentru aceasta, trebuie să consultăm domeniul phonetic (sau fonetic). Fonetica ne oferă mai multe detalii despre ceea ce numim „sunete” și „sunete” – cum acestea sună și cum sunt produse și percepute.

Prin urmare, termenul de sunet se referă la prezentarea mecanică a unui cuvânt, în timp ce termenul de literă se referă la simbolizarea sa scrisă.