Profesia si ocupatia sunt termeni folositi deseori in mod cauzal, dar exista diferente specifice intre cei doi termeni. Profesia se refera la o activitate intelectuala sau practica prezentata ca o abilitate sau aptitudine speciala, in general prin obtinerea unei diplome sau licente recunoscute. O profesie implica de obicei autoritate, responsabilitate si capacitatea de a oferi servicii in domeniu. Exemple de profesii includ ongarii, medicii, avocatii, contabilii si arhitectii.

Ocupatia este, de asemenea, o activitate, dar nu neaparat o specializare intelectuala sau specializata care necesita pregatire. Ocupatiile sunt de asemenea folosite pentru a genera venituri si sunt adesea descrise prin sarcinile pe care le implica – de exemplu, a fi un bucatar sau un functionar al statului. Cu alte cuvinte, ocupatia implica o angajare, in general la nivelul nede-profesionist, fie pe baza de timp partial sau pe baza de durata. Exemple de ocupatii includ vanzatorii, profesorii, secretarele si taximetristii.

De obicei, ocupatiile in general nu presupun un nivel superior al abilitatilor sau cunostintelor, cum ar fi diploma si formarea, insa ele pot duce la ocariere profesionale. Ocupatia serveste cel mai adesea un mijloc pentru a crea venituri intr-o anumita perioada, dar nu necesita intotdeauna un nivel de pregatire sau de cunostinte pe care profesia le presupune.

Pentru a concluziona, desi termenii de profesie si ocupatie sunt adesea folositi in mod cauzal, exista diferente subtile intre acestia. Profesia se refera la o abilitate oficiala sau aptitudine academica, in general obtinuta printr-o diploma sau licenta si care apare ca o autoritate generala in domeniu. Ocupatia este un angajament pe baza de durata sau part-time, folosita pentru a face bani, dar care nu necesita pregatire speciala sau formare profesionala.