"cursaţi" și "cursitate"

Cuvintele „cursați” și „cursitate” provin din limba latină, unde se găsesc în forma lor originară ca „cursare” și „cursitudo”, respectiv. Forma actuală a acestor cuvinte este „cursați” și „cursitate”, termeni care sunt utilizați în principal în România, în contextul social și politic.

Primul cuvânt – „cursați” – se referă la persoane care se grăbesc să își atingă obiectivele, indiferent de circumstanțe. Acest termen poate fi uneori asociat cu ideea de nerăbdare sau demersuri neetice, în special în relațiile dintre oameni, persoane implicate într-o anume activitate sau proiect.

Al doilea cuvânt – „cursitate” – se referă la tendința unei persoane sau a unui grup de persoane de a urmări în mod excesiv obiectivele lor și de a trece cu indiferență peste alte persoane sau elemente ale contextului. Cursitatea poate fi asociată și cu o tendință de a accelera procesele sau deciziile, fără a ține cont de ceilalți și de impactul asupra lor.

Cu toate acestea, atât „cursați” cât și „cursitate” pot, de asemenea, fi utilizate cu sensul de „eficiență” – în acest context ambii termeni descriu modul în care persoanele pot atinge obiectivele lor utilizează mijloacele lor urmând un plan de acțiune adecvat și organizat.