Impozitul pe salariu este o taxa perceputa de Statul Roman in scopul acoperirii anumitor cheltuieli generale ale bugetului national si este retinut in mod automat din salariile persoanelor fizice. Valoarea impozitului pe salariu este calculata in functie de salariul brut al salariatului, iar ca baza de calcul se ia salariul brut, inainte de aplicarea impozitului si a contributiei sociale.

Majoritatea persoanelor fizice sunt obligate sa plateasca impozit pe veniturile din salarii, salarii compensatorii, alte indemnizatii, avantaje in natura si rente viagere. Exista, de asemenea, anumite categorii de persoane care sunt de exemptie de la acest impozit la venituri, inclusiv persoanele cu handicap, copiii, asistentii persoanelor cu handicap, milioanele de locuri de munca patronilor care se angajeaza microintreprinderi si persoanele care detin sub 1% din actiunile unei companii.

Impozitul pe salariu se aplica la un set de rate progresive. Acestea sunt adesea schimbate de guvern ca raspuns la schimbarile economice generate de inflatie. Limita superioara a taxei pe salariu este de 16%. Totusi, cei care castiga venituri mai mari poate plăti o rată mai mare, maxima atingand 25%, in functie de nivelul veniturilor inregistrate pe an.

Ratele sale progressive inseamna ca salariatii castiga mai putin de 90.000 lei pe an vor plati 11% taxa pe salariu, iar cei care castiga peste aceasta suma vor plati 14%. Este important sa mentionam ca aceasta taxa unică nu acoperă toate cerintele legale. Pe lânga acest impozit pe salariu, platitorii de salarii trebuie sa retina si contributii sociale pentru angajati. Aceasta taxa este aplicata la venituri mai mari de 2000 de lei si pana la un nivel maxim de 10%.