Poezia Melc, Melc Codobelc, scrisa de Mihai Eminescu, este un gand din inima poetului despre dragostea dintre el si o fata pe care o intalnise o singura data. Poetul isi exprima sentimentele sale profunde si delicate prin comparatia dintre determinarea unui melc sa se tara intr-unuiul drum, si iubirea sa intensa fata de acea fata. Mesajul poeziei este ca, indiferent ce se intampla, sentimentele sale de iubire nu se vor schimba vreodata.

Poezia este un mod de a pleda pentru sentimentele sale profunde, chiar daca acea fata nu îi este alaturi. Mesajul care se ascunde in spatele acestei poezii este ca iubirea are o durabilitate, putere si taria greu de egalat, atunci cand vine vorba de tinuta si determinarea unui suflet sa iubeasca si sa isi urmeze gradina sufletului.

Mesajul poeziei Melc, Melc Codobelc este invesmantat intr-o metafora simpla dar profunda si exprima profunzimea sentimentelor sale. Spre deosebire de versurile unor poezii mai vechi, in care obiectul dragostei reprezinta puritatea si divinitatea absoluta, Mihai Eminescu lasa sa se intrevada o iubire mai profunda, creata de sentimentele pe care acesta le are fata de o persoana reala. Acest mesaj rezoneaza profund, deschizand inimile si deschiderea catre presimtirea unei iubiri adevarate.