Organul vorbirii este un organ al sistemului vocal folosit atunci când vorbim sau „articulăm” cuvintele. Acesta este situat în cavitatea bucală, deasupra treimii si se numeste plica fonatorie (sau „plisa fonatorie”). Plica fonatorie este formata dintr-un inel de mușchi și țesuturi, înconjurat de o membrană permeabilă numită prelungirea epiglotica. Această plica funcționează ca un tablou fonator: în timp ce glota (partea inferioară a plicii fonatorii) se închide, presiunea aerului provenită din plămâni umple plica, comprimând țesuturile și membranele, ceea ce provoacă producția sunetului. Pentru a forma sunete mai complexe, lenjeria abdominală, mușchii din spatele laringei și din față și limba sunt întrebuințați activ pentru a muta, alungi și modula sunetele.

Organul vorbirii este foarte important pentru vorbit și înțelegerea limbii. Este principala formă prin care oamenii își comunică intențiile și sentimentele. Ca și bebelușii, încercând să vorbească, oamenii folosesc organul vorbirii pentru a emite sunete articulat și a forma cuvinte și propoziții. Din nefericire, multe persoane dezvoltă pierderi ale vorbirii din cauze cum ar fi laringite, boala Parkinson și cancer de laringe, care afectează în mod direct organul vorbirii. În aceste situații, terapia vocală sau chirurgia vocală pot ajuta la îmbunătățirea funcției traheobronșice și a vorbirii.