Baltagul este primul roman al scriitorului român Mihail Sadoveanu publicat în anul 1930. Romanul se desfasoara în nordul Moldovei, în ajunul primului război mondial, și oferă cititorului o frescă a universului tărănesc autentic al vremii și spațiului. Prima referire temporala pe care o observam în Baltagul este consemnarea primaverii, eveniment important pentru a transmite tonul romantismului și al liniștii și pentru a face transpunerea în mediul rural. Prima referire temporala apare de fapt la începutul celui de al doilea capitol, modernul ‘Luna Trandafirilor’: ”Rândunelele se întorseseră; era începutul primăverii. Florile începuseră să-și desfete petalele, stelele bataiau darza în fața zorilor…” Această prima referire temporală ne oferă o ilustrare foarte frumoasă a începutului vieții noi, unde primenirea a implinit opulent scena iar natura se destinse sub trandafirii desfătaţi. Primăvera aduce o atmosfera calmă și veselă ce ne apropie de tărănenii prea puțin guvernaţi de lumea civilizată modernă. Această secventă temporală face parte din ansamblul evenimentelor care urmează, și mai arată de ce și cum scriitorul a ales această perioadă istorică și locație pentru curgerea acțiunilor.