O Scrisoare Pierdută este o comedie în 5 acte scrisă de Ion Luca Caragiale. Este considerată una dintre cele mai bune și mai cunoscute opere ale lui Caragiale, o producție care depășește limitele vremurilor, având mare succes modern și după mai mult de un secol de la premiera sa. Acțiunea piesei se petrece în București în anul 1881 și urmărește hazul iscat de accidentul care se petrece atunci când un secretar de ministru, Nae Cațavencu, este obligat să decidă între două femei, care dând vina una pe cealaltă pentru furtul unei scrisori, căreia îi căuta conținutul, și faptul că nu se cunoaște clar care dintre ele le-a luat-o. După ce Nae Cațavencu face apel la mijloace amuzante și neobișnuite de tratare a problemelor, opera îi prezintă marelui public atmosfera provincială și vasaliatul claselor medii față de puterea politică, așa cum se întâmplă și în prezent. În epoca sa, O Scrisoare Pierdută a stârnit un scandal imens și s-a afirmat la nivel european. Tema opera se extinde la furtul unei scrisori oficiale și la întorsătura pe care o dau subiectele de ordin politic într-o astfel de comedie. În mare parte, comedia lui Caragiale trasează o distincție între lumea marelui public și lumea politicienilor corupți și intrați în elita Bucureștiului de la începutul secolului al XIX-lea. Printre temele principale se pot regăsi corupția politică, hegemonia unor familii și bunul simț al reciprocității în relațiile sociale și politice. În general, aceste teme au rezultat în marea apreciere a operației, care, desigur, reprezintă o analiză cu acuratețe și ispititoare a vieții politice.