Acatistele Maicii Domnului sunt rugaciuni liturgice folosite in Biserica Ortodoxa pentru venerarea Maicii Domnului. Acatistele scot in evidenta calitatile Fecioarei Maria, ale Feciorului sau, Iisus, si ale Spiritului Sfant. Acestea sunt structurate in patru parti: Ieromonastirea Paraclisei, Proclamarea Nasterii, Acoperirea de catapeteasma, si slava Domnului. Aceste acatiste sunt rostite in mod obisnuit la slujbele Bisericii Ortodoxe Romane.

Acatistul Paraclisei, este primul acatist al Maicii Domnului si sarbatoreste prezenta Maici Domnului la Mormantul lui Hristos. Este o invitare la adorare si venerare a persoanei preamarite a Fecioarei Maria, care reprezinta sensul inteles de cei care il rostesc ca fiind mai presus de toate.

Proclamarea nasterii, a doua portiune a acatistului, vorbeste despre fericita nastere a lui Iisus Hristos, despre profeti si despre perioada de asteptare a unei zile in care se vor schimba toate lucrurile. Aceasta portiune de acatist vorbeste despre venirea lui Mesia, care a adus mantuire omului.

A acoperit-o cu catapeteasma vorbeste despre invierea lui Hristos si despre cum Maria L-a primit pe Fiul ei, dupa invierea Lui, si i-a oferit dragostea ei neconditionata. Aceasta portiune de acatist marturiseste despre renasterea omului din moartea pacatului, prin dragostea lui Dumnezeu pentru omul pacatos.

Slava Domnului, ultima portiune a acatistului, vorbeste despre dragostea lui Dumnezeu pentru noi, despre harul Sau si mijloacele de mantuire ce le ofera prin Maica Sau. Acest ultim acatist aduce multumirea omului pentru toate lucrurile bune pe care Dumnezeu le-a facut in viata Sa.

Acatistele Maicii Domnului sunt unele dintre cele mai vechi rugaciuni din traditia Bisericii Ortodoxe, utilizate de catre monahi si mirenii pentru a-L venera pe Dumnezeu si pentru a-Si exprima dragostea pentru Mama Domnului. Acestea sunt o modalitate in care oamenii se apropie de Dumnezeu si de Mama Sa, prin cuvintele calde, rugaciunile sale de piosenie si cantecele de lauda ale Bisericii.