Barbituricele sunt substanțe chimice cu un număr de atom de carbon de la cinci la opt și proprietatea de a reduce activitatea sistemului nervos central. Acestea sunt clasificate ca sedative sau hipnotice, fiind folosite în tratamentul unei varietăți de tulburări psihice și fiziologice, precum insomnia și epilepsia, precum și ca analgezice. Cu toate acestea, efectele secundare potentiale ale acestora și creșterea incidentei suicidului asociate cu administrarea unor astfel de barbiturice au făcut ca aceasta să fie cea mai puțin utilizată formă de tratament.

Barbituricele sunt bazate pe un nucleu funcțional, dar ele se diferențiază în funcție de scopul lor farmaceutic și de durata de acțiune. Ele pot fi grupate în trei categorii generale.

Prima categoria include barbiturice de ultracurtă durată de acțiune, cum ar fi ultrapento-bromotetrazal. Acestea sunt utile în tratarea stărilor acute de anxietate sau excitabilitate, cum ar fi insomniile sau stările de panică și se metabolizează rapid, făcându-le potrivite pentru i.v sau i.m. administrare.

A doua categorie de barbiturice sunt barbiturice de durată medie de acțiune, acestea fiind de obicei destinate tratamentului îndelungat al insomniei sau a diferitelor tulburări psihologice. Această categorie include produse, cum ar fi barbitalul sau fenobarbitalul.

Ultima categorie include barbiturice cu durata lungă de acțiune și sunt utilizate pentru tratamentul a numeroase tulburări neurologice și psihiatrice, precum epilepsia și schizofrenia. Această categorie include produse, cum ar fi sobital sau mephobarbital.

În general, barbiturice pot avea un efect benefic asupra unor simptome de anxietate și depresie. Cu toate acestea, acestea au un risc crescut de dependență și pot produce efecte secundare, cum ar fi somnolența sau letargia.