Numai Poetul este o poezie scrisă de Mircea Eliade, unul dintre cei mai cunoscuti si respectati scriitori romani. Poezia are o tema complexa si reprezinta lupta poetului pentru a-si exprima sentimentele si farmecele lui, care nu sunt initialize si inteleasde de lumea dinafara.

In poezia “Numai Poetul”, poetul foloseste mai multe metode si stiluri de exprimare in cantarile sale. Aceasta bucurie e evidenta intotdeauna prin adevaratul sau elogiu si muzicalitatea versurilor sale, prin inovatia si inventivitatea sunetelor poetice, prin abilitatea de a-si imbina metaforele si judecatile, si prin abilitatea de a transmite prin versuri sentimentelor sale profunde si complexe.

Versurile sale te poarta dincolo de linia de visare a simtirilor, caci poetul reuseste sa se exprime in cuvinte. Poetul canta inversunarea sa pentru creatie si expresiile sale sunt pline de simboluri narative legate de intalnirea cu Dumnezeu, privirea catre ceruri si spre inimirile lor, cultivand legatura dintre lumea simturilor si lumea misterelor.

El isi exprima felul sau unic prin samanunta sa constienta, prin care exprima ratacirea sa dintre lumi. Dincolo de cantarile lui, poetul aduce in discutia captivanta a sensurilor poemului, subiectul unicitatii sale, al maternitatii, al iubirii invincibile, al revoltei si al milanatatii sale enigma.

In final, acest poem contine cantarile poetului si mesajul sau profund despre descoperirea libertatii sale sufletesti. Cu ajutorul lor el conduce femiile sa inteleaga ca unidiciunea poate sa existe si mai presus de tot, iubirea va triumfa in cele din urma. Prin poezia sa, Mircea Eliade aduce asteptarile, sentimentele si bautura ta de viata in mijlocul unui univers de vesnica schimbare.