Cacofonia sau cacofonismul este o formă de abuz lingvistic, care se produce atunci când se folosesc cuvinte în combinații care dau, in mod ciudat, ideea ca cuvintele sunt deranjante, încurcate sau paradoxale. Afirmațiile de genul acesta se numesc cuvinte cacofonice sau cacofonii, iar cunoașterea acestor tipuri de combinații ne poate ajuta să evităm încurcarea limbii și utilizarea excesivă a expresiilor lesne deranjante.

În limba română, există trei forme de cacofonii acceptate. Primul este numit "cacofonie suizată". Acest tip de cacofonie se produce atunci când se folosește o altă pronunție a unei cuvinte, în mod deliberat, pentru efect comic sau artistic. Un exemplu ar fi frații și frațârii. Acest cuvânt se poate pronunța de două ori diferit, iar adăugarea căsuței lui hr înlocuiește consoana ț cu consoana z. Acest exemplu ilustrează cum se poate folosi această formă de cacofonie pentru a sublinia o gestiune mai puternică.

Al doilea tip de cacofonie este un cadențat compozit. Acest tip de cacofonie se produce atunci când se folosesc două cuvinte diferite, care au aceeași tonalitate și cadență. Un exemplu ar fi "grădină gri", care rezultă în două cuvinte cărora li se dă același ritm și expresivitate. Acest tip de cacofonie se poate utilize cu bune intenții, deoarece formarea sugestivă a cuvintelor produce un impact mai puternic asupra auditorului.

Ultimul tip de cacofonie acceptată în limba română este aceea numită "cacofonie inspirată". Aceasta se bazează pe asocierile făcute între cuvinte, inspirate din natura lor simbolică și metaforică. De exemplu, acesta poate fi "crește-în-pământ", care alătură toate cuvintele și sensurile lor metaforice într-o imagine izbitor de expresivă. Acesta este unul dintre cele mai puternice moduri de a folosi cacofonii în limba română, în special pentru scrierea creativă.