Moara cu Noroc este o opera literara scrisa de Ioan Slavici, publicata in 1898 si considerata una dintre capodoperele literaturii romane. La nivelul povestii, Frunza Verde, fiica unui taran bogat, Gheorghii Garda, se indragosteste de Iorgu, fiul unui taran sarac numit Costache Giurgiuveanu. Intreaga actiune se desfasoara in satul Moara cu Noroc. Conflictul central in aceasta opera literara se refera la iubirea dintre Frunza Verde si Iorgu. Intreprinzatorul din sat, Niculae, incearca sa isi asigure viitorul prin casatoria cu Frunza, insa aceasta din urma s-a indragostit de Iorgu. Acesta este motivul pentru care se izbesca cei doi tineri si se dezvolta duabul dintre intreprinzator si tarani, dintre bogatie si saracie, intre traditie si modernism, intre rural si urban. Un alt conflict este cel dintre Gheorghii Garda si Costache Giurgiuveanu. Garda este un taran invechit care vrea sa-si marite fiica cu Niculae in schimbul mai multor proprietati. El este opusul lui Costache Giurgiuveanu, care se opune acestei casatorii au profitul material si care se lupta pentru amorul adevarat si pentru respectarea traditiilor. Aceste conflicte se afla la baza caracterizarii personajelor, generand actiunea si caracterizand atmosfera povestii, adunand personajele si alegand tema iubirii.

In Moara cu Noroc, permitand personajelor sa-si faca propriile alegeri, Ioan Slavici a creat o opera care besides reflectarea vietii din Romania la inceputul secolului XX. Aceasta carte exprima conflictul intre vechi si nou, intre traditie si modernism. Inca se simt aceste conflicte in Romania si in alte parti ale lumii, iar conflictul intre vechi si nou ramane o tema centrala in literatura.