Contributiile salariale sunt platile pe care angajatii trebuie sa le faca, in plus fata de salariul propriu-zis, pentru a ajuta la finantarea programelor de stat sociale si protectie sociala. Aceste contributii sunt folosite pentru a colecta fondurile necesare pentru a oferi ajutoare financiare catre persoanele care au nevoie, precum si pentru a asigura ca proiectele de dezvoltare sociala si programele de asistenta medicala sunt finantate si finantabile.

Exemple de contributii salariale includ taxe de venit, taxe de securitate sociala, taxe pe salarii, taxe privind sarcinile profesionale, taxe speciale si asigurari sociale (medicina de asigurare, somaj si pensii). Aceste taxe sunt legale si obligatorii pentru angajati in majoritatea tarilor, iar sumele percepute variaza in functie de tara si de reglementarile impuse de autoritatile locale.

In multe tari, fondurile acumulate din impozitele pe salarii sunt folosite pentru a finanta programe guvernamentale pentru ajutoare medicale, pensionari, asistent si ingrijire copii. Aceste programe exista pentru a mentine standardul de viata al populatiei, stabilizand serviciile sociale, creeand locuri de munca si oferindu-le persoanelor cu venituri scazute posibilitatea unei retrageri adecvate la batranete.

In plus, taxele pe salariu joaca si un rol important in diseminarea de bunuri si servicii sociale esentiale intre straturile socio-economice. Aceste fonduri acopera costurile educatiei si serviciile medicale, precum si programurile de asistenta sociala si de asistenta pentru economiile detinute. In acest fel, taxele pe salariu permit guvernului sa redistribuie fonduri prin asigurarea ca banii finanteaza programe care sustin un stil de viata decent pentru populatia respectiva.