Figurile de stil sunt elemente importante ale poeziei care contribuie la redarea mesajului. Din poezia "Dorinta", scrisa de Vasile Alecsandri, exista mai multe figurile de stil.

Personificarea: Autorul foloseste personificarea pentru a aduce un sentiment de tristete si iubire la poem. Acest lucru tine de "luna impietrita" si "ora striga" in versul "Luna impietrita, o ora striga / Si-a mea dorinta suna".

Metafora: Autorul foloseste metafora pentru a pastra misterul si pentru a face referire la ceva intunecat care se ascunde in poem. Exista metafore precum "umbra fara lumina" si "mainile goale".

Rima: Autorul utilizeaza in mod intentionat rima pentru a imbunatati melodia poemului. Exemple includ "gita striga" si "noaptea gandeste".

Imaginile: Autorul foloseste imagini din natura, cum ar fi "soarele trist" si "luna impietrita", pentru a scoate in evidenta tristetea si pasiunea poemului.

Repetarea: Autorul foloseste foarte intentionat repetarea pentru a sublinia sentimentul si emotia poemului si pentru a crea un sentiment de anticipare pentru cititorul sau. Acest lucru poate fi observat in versurile: "Trece-ncetisor / Trece-ncetisor".

Aceste figurile stilistice contribuie la prezentarea mesajului din poezia "Dorinta": sentimentul neimplinit si asteptarile obsesive fata de o dorinta nerealizata.

Figurile de stil joaca un rol important in poezia lui Vasile Alecsandri si au fost folosite cu maiestrie pentru a crea sentimentul si misticismul poemului. Acestea ofera cititorului o intelegere mai profunda si mai profunda a continutului poemului si ii permit sa experimenteze poezia in modul sau.