Corpurile umane au limite clare si definite. Fiecare corp are external si intern, care au limite diferite. De obicei, limita exterioara a corpului se refera la pielea si tesutul subcutanat. Acestea sunt cele ale caror limite sunt percepute cel mai usor de catre alti oameni. Acestea sunt: fata, capul, gatul, bratele si picioarele, precum si celelalte parti ale corpului. Aceste limite sunt, de asemenea, numite ‘frontiere individuale’, deoarece definesc cine suntem si de ce ne deosebim unii de ceilalti.

In interiorul frontierelor individuale ale corpului se afla sistemele si organele de baza. Aceste sisteme si organe pot fi, de asemenea, sub divizate in regiuni diferite, cum ar fi abdomenul si toracele. Aceste regiuni sunt adesea separate de limite clare si limite intunecate, care sunt delimitate de organele interne, cum ar fi neuronii si sistemul muscular. Aceste limite nu sunt percepute la fel ca limitele pielii individuale, dar pot fi explorate si cercetate. Aceste limite ne ofera informatii despre cum functioneaza corpul nostru si ce lumea noastra inconjuratoare: sangele, muschii, oasele, organele si alte structuri importante.

Limitele corpului uman ne permit sa avem o notiune a spatiului fizic, a movimentatiei si a mediului in interiorul corpului nostru. Aceste limite ne permit sa ne coordonam actiunile noastre in mod corect, astfel incat sa ne mentinem sanatatea si bunastarea. Acestea ne ajuta, de asemenea, sa intelegem principiile fundamentale ale anatomiei si fiziologiei.