Pronumele personale se refera la persoana vorbitorului, a interlocutorului sau la un subiect mentionat anterior. Cand se vorbeste despre o persoana sau o cauza, pronumele personale ne ajuta sa acceleram comunicarea, prin reducerea termenilor folositi repetat.

De asemenea, aceste pronume personale poate fi folosite pentru a marca persoanele gramaticale care se afla in spatele unor fapte. In engleza, exista trei forme ale acestor pronume personal: subiectul (singular sau plural), posesorul (singular sau plural) si obiectul (singular sau plural). Fiecare forma are variabilele sale accentuate diferite.

Subiectele pot fi accentuate in urmatoarele forme: eu, tu, el, ea, ei si ele. Exemple de propozitii folosind aceste forme pot fi: „Eu mananc orez”, sau „El merge la scoala”.

Posesorii pot fi accentuati in urmatoarele moduri: al meu, al tau, al lui, al ei, al lor si a lor. „Carte mea” este un exemplu al posesorului accentuat, si se refera direct la persoana vorbitorului.

Cele trei obiecte diferite pot fi accentuate astfel: mine, thine, lui, ei,lor si lor.„Ofera-mi-l” se refera la obiectul accentuat, in acest caz fiind lui.

Intr-un cuvant, pronumele personale sunt foarte importante in comunicare atat scrisa, cat si vorbita. Deseori ne pot ajuta sa acceleram ceea ce spunem, prin referirea directa la persoanele implicate intr-o conversatie sau fapta. Acestea ar intra in mai multe forme accentuate diferite in functie de subiect, posesor sau obiect.