România și Ucraina au o veche relație de vecinătate și se învecinează prin intermediul graniței comune de nord-est. Granita de nord-est a României se întinde pe o distanță de mai mult de 362 km (226 mile) și are la est Tahul Negru. Granita comună începe la granița austro-ungară veche (între fostele regate ale României și Austro-Ungariei) de pe Valea Dunării în nordul României la Dunăre și se întinde spre est, intersectând Frontiera Estică Romană la est de Prut. La est de această frontieră se găsesc linia de conflict militar dintre Moldova și Ucraina și Granita Comună Romano-Ucraineană.

Grămezile Răsăriteni constituie principalele puncte de frontieră între România și Ucraina. Aceste punți conectează Carpații Orientali la Prut și apoi la Dunăre. Unii dintre cei mai importanți munti, care se întind de-a lungul graniței, sunt Ceahlău în Munții Rarău, Vârful Ţibleșului, Dealul Mare și Dealul Oglinzii în Munții Suhardului și Munții Sucevei.

Granita Româno-Ucraineană, care acum se întinde pe o distanță de aproximativ 429 km (266 mile), s-a schimbat de-a lungul istoriei. După Marea Unire din 1918, Ucraina a crescut substanțial teritoriile pe care le-a obținut de România, printre care Regii Romania a armenilor și Odesa. După al Doilea Război Mondial, granita aicaptică predominentă a fost cea stabilită prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947 și a fost considerată oficială în 1966.

În prezent, granița Româno-Ucraineană are mai multe caracteristici pe care le împartând Ucraina și România. Acestea sunt granita dintre Ucraina și România în regiunile riscului de prădare și de patrule militarizate. Cele mai multe dintre aceste caracteristici s-au schimbat în timpul evoluției relațiilor dintre România și Ucraina.