Metalele active sunt substante chimice care sunt bine cunoscute pentru capacitatea lor de a reactiona si se utilizeaza in diferite scopuri. Acestea sunt folosite in intreaga lume in industrie si cercetare, avand o gama diversa de proprietati si utilizari. Multe dintre cele mai utilizate metale active sunt in mod obisnuit grupate in grupuri pe baza similitudinilor chimice.

Principalii metale active sunt fierul, cuprul, nichelul, zincul, aluminiul, titaniul, magneziul, argintul si mercurul. Desi fiecare are proprietati unice, toate sunt utilizate in mai multe aplicatii datorita capacitatilor electronice, magnetice, optice si de conductie. Fierul si cuprul, de exemplu, au o utilizare extinsa in constructii si instalatii, aliaje si decojituri. Aluminiul, cobaltul, nichelul si platinul sunt folosite in acoperiri de vopsea si lubrifianti.

Metale active se gasesc, de asemenea, in componente electronice si sunt adesea folosite in conductivitatea si in aplicatii transductoare. De exemplu, platina si aurul sunt utilizate pe larg in electronice, datorita rezistentei lor la oxidare.

Toxicitatea unor metale active, cum ar fi mercurul, cadmiul si plumbul, poate cauza intoxicatii, iar excesul de expunere poate ca rezultat dezechilibre in sanatatea umana. De aceea, Aceste metale sunt adesea gestionate la nivelul guvernamental. Multi utilizatori comerciali au responsabilitatea de a utiliza metalele in modurile specifice conform legislatiei in vigoare.

Metalele active sunt importante pe piata de astazi si sunt uneori folosite in produse finite pentru proprietatile lor unice, al lectronicii si albe electro-magnetice. Este important sa se ia masuri de precautie in momentul folosirii si mentinerii proprietatilor metalelor active si sa se respecte reglementarile pentru utilizarea acestora.