Genul epic reprezinta o forma literara veche si traditionala, ce combina mijloacele artei scrise si artei orale. In epic, se prezinta acte ale protagonistilor atat sub forma naratiunilor cat si prin dialoguri. Exista doua forme principale de expunere ale genului epic: amintirile si ciclurile epice.

Amintirile sunt rezultatul spuselor orale transmise prin generatii si reprezinta povestiri pentru evenimentele ce nu au fost istorisite sau scris despre ele. Amintirile inferneaza in mod traditional intreaga implementare a istoriei vizuallizata a unei culturi, cat si evenimentele cum ar fi razboaie, aventurile, evenimente religioase si ritualuri. Acestea sunt narate prin reproducerea vii a vorbarii si prin informantii care faciliteaza cantitatea de informatii.

Ciclurile epice, de asemenea, sunt un mod de expunere al genului epic, fiind formate dintr-o serie de poezii, balade sau povestiri care invoCare formate impreuna intr-un ciclu coerent. Acestea se numesc cicluri epice deoarece lucrarile incluse sunt adesea legate una de cealalta printr-o tema, aceasta fiind, de obicei, legata de vietile si aventurile unor eroi mitologici. Un exemplu al unui ciclu epic ar fi ciclul epopeic Odyssey, care a fost compus din 24 de poeme conectate, sprijinite pe aventurile lui Odiseu. Acest ciclu epic ilustreaza eroismul si frica.

Modurile de expunere ale genului epic sunt foarte importante deoarece ofera o lunga expresie a istoriei si a culturilor, atat prin intermediul amintirilor cat si prin ciclurile epice. Prin memorizarea acestor forme de expunere, oamenii din culturile diferite sau chiar aceeaasi cultura, se pot conecta si simti mai aproape.