Un roman postbelic este o forma literara ce reflecta viata sociala si politica din anii de dupa al doilea Razboi Mondial. Aceste romane pun accentul pe modul in care conflictul militar a schimbat lumea si cum abordarea sa a influentat viitorul.

Printre cele mai influente si cunoscute romane postbelice se numara A God in Ruins (2010) de Kate Atkinson, a carui actiune incepe in cel de-al saselea an de razboi din Marea Britanie si prezinta incercarile lui Teddy Todd de a se adapta noilor provocari si se concentreaza pe relatiile sale cu prietenii si familia sa. De asemenea, Soseaua Notom (1979), de Cormac McCarthy, examineaza modul in care o mama si fiul ei se chinuie in timpul unei calatorii de supravietuire prin un arid mormant de ruine postbellice.

Alte romane postbelice includ The Book of Negroes (2007) de Lawrence Hill, care prezinta rudele sclavilor, servitorii si alte persoane albastre transmigrate care au fost transportati din Africa de Sud in Marea Britanie; si Videle (1984) de Kazuo Ishiguro, concentrata asupra unui grup de imigranti japonezi in Marea Britanie dupa al doilea Razboi Mondial.

Romanele postbelice sunt un mod eficient de a examina modul in care societatile abordeaza si inteleg crizele si conflictele la nivel mondial. Aceste carti se concentreaza pe incercarile oamenilor de a se adapta la schimbarile inevitabile si deseori incalculabile care apar in urma vigilentei. Aceste romane descopera adesea intelepciunea adaptarii, reinvierii si trairii vietii apasatoare si dificile la care este supusa lumea. Acestea promoveaza, de asemenea, o schimbare pozitiva si adapostesc speranta si incercarea spre a trai cu integritate in pofida tuturor obstacolelor.