In ultimele luni ale pandemiei de Covid-19, pe masura ce virusul se propaga rapid, adesea in vacarm si confuzie, statele iau diferite masuri pentru a se adapta la circumstante si pentru a gestiona situatia. Unele dintre aceste politici includ marcarea unor zile critice sau „zile de verificare” in care se inregistreaza numarul de cazuri de infectare, impactul deschiderilor si al restrictiilor si fiecare masura asupra ratei de incidenta.

In prezent nu exista un singur set de zile critice recunoscute international, dar s-au evidentiat cateva zile de verificare esentiale in cadrul sistemelor cu statele federale si unitare. Acestea includ:

Ziua unu: Acest lucru este folosit pentru a monitoriza schimbarile de comportament care pot avea loc dupa ce a avut loc deschiderea sau restrictionarea unei anumite regiuni.

Ziua trei: Aceasta permite monitorizarea de scurta durata, dezvaluind o perspectiva asupra impactului deschiderii sau restrictiilor asupra ratei de raspandire prin asamblarea datelor despre cazuri pe o perioada mai scurta.

Ziua sapte si saisprezece: Acestea sunt marcate de multe guverne pentru a monitoriza zonele mai deschise si care nu se observa pe termen scurt.

Ziua treizeci: Acest moment este folosit pentru a stabili diferite masuri pentru a limita raspandirea majora a bolii.

Seful Organizatiei Mondiale a Sanatatii a respins ideea de a stabiliza un singur set de zile de verificare recunoscute la nivel international, subliniind faptul ca aceasta varaie in functie de regiunea respectiva si de masuri specifice. El a sugerat ca este mai important sa existe o abordare coerenta si flexibila in interiorul tarilor pentru a face fata schimbarilor din ce in ce mai rapide.