, diastolica sau sistolica

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele despre peretii vaselor de sange. Acesti parametri sunt masurati cu ajutorul unui tensiometru si pot fi exprimati ca doua cifre, sistolica si diastolica.

Sistolica este presiunea exercitata asupra peretilor vaselor de sange atunci cand inima se contracta si pompeaza sangele in circulatie. Aceasta presiune cade in mod normal intre 90 si 120 mmHg. Diastolica este presiunea exercitata asupra peretilor vaselor de sange atunci cand inima se relaxeaza si se umple cu sange. Aceasta cifra se situeaza normal intre 60 si 80 mmHg.

In general, tensiunea sistolica este considerata mai periculoasa decat cea diastolica. In medie, o tensiune sistolica mare (peste 140 mmHg) poate face ca trei pana la patru persoane sa se confrunte cu afectiuni cardiace grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau infarctul de miocard. De asemenea, tensiunea sistolica poate afecta si nivelul colesterolului si poate provoca aritmii cardiace.

De asemenea, o tensiune diastolica mare (peste 90 mmHg) poate duce la complicatii precum ateroscleroza, insuficienta cardiaca si accidentul vascular cerebral. Factorul de risc crescut se datoreaza acumularii de grasime in peretii arteriali, iar aceasta situatie poate duce la obstructia fluxului sangvin.

Diagnoza problemelor de tensiune arteriala ar trebui sa fie efectuata de catre un medic, in urma unor teste adecvate si excluderea altor afectiuni cardiovasculare sau metabolismice. Pe langa tratamentul medicamentos prescris, schimbarea stilului de viata poate face, de asemenea, o diferenta pozitiva puternica in managementul tensiunii arteriale.