Cu o economie fluctuanta si o piata dinamica, multe firme se confrunta cu dificultati financiare si au nevoie sa apeleze la insolventa. Insolventa, cunoscuta si sub numele de faliment, reprezinta esecul unei firme de a se achita de datoriile sale.

In cele mai multe cazuri, o firmă ajunge în insolventa din cauza proasta gestiune financiara sau slabirea pietei. Datoriile se pot acumula din cauza ratelor la intretinerea indemnizatiilor, costuri de productie ridicate si datorii de taxe. In cazul in care gestionarea costurilor devine prea mare, platile se intarzie si, in cele din urma, ajung in situatia in care datoriile lor depasesc activele respective.

In mod normal, procesul de insolventa incepe cu o organizatie care functioneaza pe baza jucatorilor importanti- patron, creditori si aditorii autoritatilor guvernamentale pentru a decide pe cine, daca oricine, va suporta costurile datoriei. In majoritatea cazurilor, o firma in faliment trebuie sa incheie tranzactii care intereseaza toate partile implicate, inclusiv cresterea obligatiilor fiscale, sau cutremurarea cheltuielilor curente.

Odata ce compania intra in insolventa, un administrator judiciar sau un creditor se pot implica pentru a stabili ce masuri se vor lua pentru a rezolva problemele financiare. Acestea pot include vanzarea unor bunuri sau a unei parti din activitate pentru a genera venituri suplimentare si pentru a face fata datoriilor. Drepturile creditorilor pot include recuperarea de bunuri mai valoroase din cota sau cauza legata de vanzarea unei active a societatii în cauza.

Desi situatia de insolventa poate fi o problema in cabinetul unei companii, exista o multitudine de strategii care se pot aplica pentru a schimba ituatia. Cu planificare si autorizare realizata in mod corespunzator, companiile insolvente isi pot demonstra abilitatea de a se redistribui si de a se reorganiza pentru a administra datoriile si costurile curente.