Hartuirea psihica, uneori numita si hartuire emotionala, se refera la abuzul emotional intalnit in locurile de munca sau in alte contexte. Acesta poate include comportament insultator, abuz verbal sau umilire constanta. In cazuri mai severe, hartuirea psihica poate conduce la depresia, anxietate sau ganduri suicidare.

Hartuirea psihica incepe de obicei cu comportamentul ofensator al unei persoane, in care se insulta victimele si se leaga de elemente negative din trecutul sau, cum ar fi munca neperformanta sau lipsa de curaj. Comportamentul hartuitor poate fi intretinut prin amenintari verbale si manipularea altora pentru a obtine anumite lucruri.

Hartuirea psihica poate sa aiba o amploare disproportional de mare asupra victimelor, in comparatie cu hartuitorii. La nivel emotional, victimele ar putea suferii de depresie, anxietate sau teama si se pot simti fara speranta si in siguranta. Peste timp, victima poate avea sentimentul propriei valori reduse si o pierdere a autostimei.

Anumite acte s-ar putea califica ca si hartuire psihica in mai multe contexte. Autoritatile au un rol important in prevenirea hartuirii psihice si lupta impotriva acesteia, prin crearea de politici si amenzi adecvate pentru periculoasele comportamente. In cazurile grave in care victima sufera de consecinte negative, poate fi indreptatita sa cerseasca despagubiri suplimentare in schimbul suferintei suportate.