Motivele literare sunt elemente stilistice care definesc contextul discutiei, experienta si sentimentele personajelor. Acestea sunt create de autor pentru a-i oferi cititorului sentimente imbunatatite asociate scenei si situatiei. Adesea, ele sunt folosite pentru a delimita spatiul fictional si real – atunci cand un autor spune intr-un roman „Printul a intrat in palat“, autorul adauga un motiv literar prin care marcheaza intrarea personajului in spatiu. La fel, iesirea personajului din spatiu fictiv poate fi marcata cu ajutorul unui motiv literar, cum ar fi „Printul a parasit palatul, indepartandu-se in umbre auguste ale noptii“.

Motivul literar implicat poate descrie atmosfera sau sentimentul care stapaneste momentul respectiv, crescand profunzimea sa si oferind cititorului o experienta amplificata asupra personajului. De exemplu, mentionarea umbrelor auguste ale noptii poate sugera o anumita tristete sau teama si poate provoca o reactie emoționala din partea cititorului.

Cu ajutorul motivului literar, intrarea si iesirea personajului din spatiul fictional poate fi marcata in mod efectiv, oferindu-i cititorului o experienta intima si profunda cu personajul respectiv. Acest lucru permite cititorului sa experimenteze schimbarile personajului si anumite stari din profunzimea lor.