?

Intr-o lume contemporana in care se acorda numeroase drepturi, femeile au un loc aparte de onoare, intrucat au primit, in mare parte, drepturi fundamentale si la fel de puternice ca ale oricarui alt grup social.

Majoritatea acestor drepturi se regasesc in Declaratia Universala a Drepturilor Omului, documentar aprobat la nivel international in anul 1948. De atunci, cu bune si cu rele, femeilor li s-a recunoscut faptul ca sunt egale cu barbatii din punct de vedere social si legal.

O dintre aceste drepturi fundamentale este aceea de a accesa si beneficia de educatie, ceea ce le ofera oportunitatea de a se bucura de libertatea de a face alegerile proprii atunci cand vine vorba despre propria viata. Abilitatea de a se emancipa si de a obtine drepturi egale este vitala pentru femei, att in societatile occidentale, cat si in tarile in curs de dezvoltare.

De asemenea, femeilor le sunt acordate drepturi legale legate de protejarea vietii, intrucat ele au aceleasi drepturi ca ale barbatilor de a controla propriul corp, acestea includeand controlul asupra vietii sexuale si reproductive. O parte din aceste drepturi se refera la accesul la servicii medicale si sanitare primare, precum si la dreptul de a hotari daca si cand vor face un copil.

In ultimii ani, o cauza importanta promovata de organizatiile pentru drepturile femeii a fost cea a egala participarii la alegeri. Aceasta are drept scop nu doar de a promova echitatea intre sexe, ci si de a preveni deciziile impotrivea femeilor din partea unor formatiuni politice puternice.

In concluzie, drepturile femeilor sunt un subiect de mare interes si un capitol important in incercarea deinclude astfel de drepturi in codurile legale existente. Aceste drepturi au transformat comunitatile si au imbunatatit calitatea vieti a femeilor si, prin extensie, a societatilor in care acestea traiesc.

Psihologia si psihoterapia se ocupa de tratamentul problemelor psihice si emotionale. Cu toate acestea, ceea ce multi oameni nu inteleg este ca exista diferente majore intre psiholog si psihoterapeut. Aceste diferente in abordarea tratamentului ar trebui sa fie luate in considerare atunci cand se alege un furnizor de servicii de sanatate mentala.

In primul rand, psihologii sunt persoane care au terminat o educatie cu grad universitar in domeniul psihologiei, au obtinut o diploma si s-au pregatit special pentru a aplica tehnici psihologice si proceduri. Oamenii confunda adesea si considereaza ca psihologii sunt psihoterapeuti. Cu toate acestea, acest lucru nu este adevarat.

Psihoterapeutii sunt persoane sanatoase mental care au obtinut o licenta speciala care sa ii ajute sa trateze pacientii. Pentru a obtine aceasta licenta, un profesionist trebuie sa ia un examen special si sa parcurga un program instructiv foarte intins. Cercetarile tarilor straine arata ca profesia de psihoterapeut este considerata una dintre cele mai grele ramuri ale psihologiei.

Pentru reprezentarea corecta, psihologii si psihoterapeutii presteaza servicii destul de similare. Ambele se ocupa de tratamentul simptomelor psihologice si emoţionale ale unei persoane. Cu toate acestea, diferenta cea mai importanta se refera la tipul de tratament pe care le ofera.

Psihologii folosesc metode si tehnici cognitive, precum psihoterapia cognitiva si pozitiva, pentru a trata problemele emotionale si mentale, in timp ce psihoterapeutii se folosesc de metode si tehnici non-cognitive. Acestea pot include hipnoterapia, tehnici de psihanaliza si de relaxare, precum si alte tehnici de tratare a emotiilor si a simptomelor psihice.

Concluzia este ca, desi ei lucreaza in domeniul psihologiei, psihologii si psihoterapeutii sunt profesionisti cu abilitati diferite. Atunci cand alegeti un furnizor de servicii de tratare a sanatatii mentale, trebuie sa tineti cont de diferentele existente pentru a alege cel mai potrivit.

Neil Armstrong

Primul om care a ajuns pe Luna a fost astronautul american Neil Armstrong, pe data de 20 iulie 1969. În mare parte, aceasta reprezintă rezultatul deceniilor de pregătire, planificare și strategie, începând cu anii ’50. La bordul modulei de comandă a navigatorului lunar Apollo 11, alături de Edwin "Buzz" Aldrin și Michael Collins, Armstrong a călătorit 238.855 mile către Luna și a deschis drumul spre explorarea explorării în afara planetei noastre.

Apollo 11 a ajuns pe Luna și s-a aliniat cu Unirea Sovietică în cea mai importantă cursă în istoria explorării spațiale. Descendenteaza pe suprafata lunii prin modulul Lunar Eagle, Armstrong și Aldrin au urcat scările ieșind pe ușa de ieșire a modulului. Armstrong s-a descurcat primul și a făcut declarația că a devenit "un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire".

Armstrong și Aldrin au fost pe Luna pentru o oră și jumătate, analizând și preluând mostre de sol lunar și pregătind terenul pentru misiunile viitoare. După mai mult de opt zile la drum, Armstrong, Aldrin și Collins s-au reîntors pe Pământ pe 24 iulie 1969, naveta lor aterizând în Oceanul Pacific.

Prima aterizare pe Luna a lui Neil Armstrong este considerată una dintre cele mai mari realizări ale omenirii și a stârnit numeroase manifestări publicului. Armstrong a fost prezentat la Casa Albă de către președintele Richard Nixon, înregistrându-se discursuri despre curajul și onoarea eroului spațial aflat pe Luna. Armstrong și-a dedicat restul vieții pentru a susține dezvoltarea programelor spațiale cu buget limitat și a trăit până la vârsta de 82 de ani, în 2012.

Fenomenul obținut de Armstrong și de cei care l-au urmat pe tărâmul de pe Luna a impresionat milioane și milioane de oameni din întreaga lume, lansând un vârtej nou de emoție, speranță și curiozitate către Univers. El a deschis calea pentru explorarea spațiului și, de asemenea, a îndemnat generații de tineri, inclusiv pe mine, să aspire spre inimaginabil.

Combustibilii fosili sunt substante naturale care se gasesc in scoarța Pamantului si care sunt folosite ca surse de energie. Acestia includ petrolul, carbunele și grăsimea naturală, precum și gazele metan și gazelor naturale. Aceste combustibili fosili au fost acumulate in soluri, roci și sedimente neeegale, pe parcursul a milioane de ani, prin procesul de degradare a materiei organice dintr-o perioadă anterioară a istoriei Pamantului.

Petrolul, considerat un combustibil fosil principal, poate fi extras din sedimente, mlastini si alte tipuri de roci, cu ajutorul pompelor si sonde . Gazele naturale sunt, de asemenea, extrase din aceste formațiuni pământoase sub forma de combustibil natural. Această resursă se găsește des adânc in subsol si poate fi ignorată dacă nu este un loc de știu în exploatarea petrolului. Dar, odata ce a fost identificata poate fi utilizata ca un combustibil pentru gatit sau ca energie electrica.

Carbunele este un combustibil fosil boît de descompunerea plantelor, care au acumulat în sol până la sute sau chiar mii de ani. Această resursă este una dintre cele mai vechi utilizate pentru a oferi energie în majoritatea țărilor dezvoltate și se aplică încă la scară largă in industrie. Cel mai adesea, carbunele se folosește pentru a produce căldură și energie electrică.

Formarea grăsimii naturale se bazează pe aceleași metode ca și pentru petrol. Energia produsă din grăsimea naturală se găsește în mare parte în Europa, deoarece este de obicei limitat la regiunile mai reci ale lumii.

Metanul este, de asemenea, un combustibil fosil important, care se gaseste în sol și in gazii naturale. Acesta poate fi folosit ca combustibil pentru gatit sau pentru producția de energie electrică. Metanul poate, de asemenea, fi alocat în aer pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Combustibilii fosili experimentează o fază de consolidare în prezent, deoarece se discuta despre impactul lor asupra climei cu un șantier în crestere. Deși produc 9 din 10 combustibili folosiți în întreaga lume, combustibilii fosili sunt considerați periculosi deoarece rezultă cantitati mari de CO2, care pot contribui la încălzirea globală. Acest lucru a menținut și păstra un interes în dezvoltarea de combustibili regenerabili, cum ar fi bio-combustibilii, care se consideră că se pot utiliza inlocuitori ai combustibililor fosili.

Resursele hidrosferei sunt componentele esentiale ale sistemelor naturale, care pot fi folosite pentru satisfacerea diferitelor nevoi umane. Acestea includ apa, solurile, plantele, animalele si alte resurse biologice care se gasesc in mediul uman si natural.

Apa si-a dovedit din nou utilitatea si rolul sau esential in aprovizionarea de resurse, cultivare si mentinerea starii de sanatate ale oricarei specii. Apa este disponibila in cantitati impresionante in natura, dar este consumata intr-o viteza extraordinara si se degradeaza rapid. In prezent, este estimata cea mai mare sursa de risipa a apei, cu procente in care se pierde aproximativ 70% -> 90% din apa disponibila in mediul natural prin diversi factori, precum evaporarea naturala, infiltratia in soluri si folosirea neintentionata. Astfel, mentinerea resurselor de apa deja existente poate reduce incetinirea sau reducerea considerabila a raspandirii apelor uzate si a poluarii.

Solul poate fi considerat una dintre cele mai importante resurse hidrosfera. Acesta este un important strat de microparticule minerale si organice, care ofera spatiu pentru o varietate de procese biologice si chimice. Functia acestuia nu se rezuma doar la oferirea substantelor nutritive plantelor si animalelor, ci si la furnizarea de produse precum fasolea, orzul, ovazul, soia si graul. In plus, solul conduce de-a lungul sistemelor hidrologice si joaca un rol esential in prevenirea si mentinerea erosionarii si reincarcarea zonelor cu infiltratii.

Plantele si animalele sunt alte esentiale resurse din hidrosfera. Aceste organisme ce traiesc si se respira la suprafata PAMANTULUI, depind de adecvate conditii de mediu, cum ar fi umiditatea solului, cantitatea de lumina si fluxul de apa, pentru a supravietui si inmulti. Plantele aprovizioneaza scena secundara, iar animalele controleaza in mare masura ecosistemele, creand o compozitie dinamica intre pasari, insecte, pesti si mamifere. Acestea lucreaza impreuna pentru a sustine viata si a mentine balanta naturii.

In concluzie, pe langa apa si soluri, resursele hidrosferei includ, de asemenea, plante si animale necesare pentru mentinerea starii de sanatate a mediului. Aceste resurce sunt vitale pentru supravietuirea si buna functionare a ecosistemelor, astfel incat este important sa se asigure ca sunt utilizate si gestionate in mod sustenabil si responsabilitate.